Proiecte Faculta

Pentru a începe procesul de introducere a datelor, daţi click pe prima celulă localizată în colţul stâng de sus a tabelului de date. Acesta arată ca o foaie de calcul tabelar. Puteţi introduce datele ca în modul prezentat mai jos. Introduceţi fiecare valoare apoi apăsaţi [Enter]. După ce aţi terminat o coloană de date puteţi da click pe prima celulă a coloanei următoare.

Prima coloană reprezintă "Timpul de reacţie în o sutime de secundă" şi a doua coloană indică "Frecvenţa".

Dacă introduceţi date pentru prima oară, ca în exemplul de mai sus, numele variabilelor vor fi generate automat (ex: var00001, var00002,....). Astfel, nu vor fi foarte informative. Pentru a schimba aceste nume, daţi click pe butonul cu numele variabilei. De exemplu , daţi dublu-click pe butonul "var00001". Îndată ce aţi făcut acest lucru, o cutie de dialog va apărea. Cea mai simplă opţiune este de a schimba numele în ceva cu sens. De exemplu, înlocuiţi "var00001" din căsuţa de text cu "RT" (vedeţi figura de mai jos).

În plus faţă de schimbarea numelui variabilei se pot face schimbări specifice pentru [Type], [Labels], [Missing Values], şi [Column Format].

• [Type] Puteţi specifica dacă valorile sunt în format numeric sau de tip string, şi alte câteva formate. Formatul prestabilit este cel numeric.
  
  

• [Labels] Folosind opţiunea etichete puteţi uşura citirea output-ului. Numele variabilei este limitat la 8 caractere, totuşi, prin utilizarea etichetei variabilei lungimea poate creşte până la 256 de caractere. Acest lucru asigură abilitatea de a avea etichete foarte descriptive care vor apărea în output.

  Adesea, există nevoia de a coda în format numeric variabilele categoriale. De exemplu, bărbat şi femeie pot fi codate ca 1 şi 2. Pentru a elimina confuziile, este recomandat să se folosească etichete de tip valoare. Pentru exemplul codării genului, Value:1 ar avea corespondent Value label: bărbat. La fel, Value:2 ar fi codată cu Value Label: femeie. (daţi click pe butonul [Labels] pentru a verifica cele de mai sus)

• [Missing Values] Aceast opţiune asigură o modalitate de a coda tipuri variate de valori lipsă.

• [Column Format] Căsuţa Formatul coloanei oferă controlul asupra câtorva caracteristici ale fiecărei coloane (ex: lăţimea coloanei).

Următoarea imagine reflectă schimbarea numelui variabilei.

După ce datele au fost introduse sau modificate, este recomandat să salvaţi. De fapt, ar trebui să salvaţi ct de des puteţi [File => SaveAs].

SPSS oferă un număr mare de formate posibile, incluzând propriul tip de format. O listă de formate disponibile poate fi văzută şi selectată prin accesarea opţiunii Save as type: , din cutia de dialog SaveAs. Dacă intenţia voastră este să nu lucraţi numai în SPSS, atunci pot exista anumite beneficii dacă salvaţi în format SPSS(*.sav). Acest format permite o citire şi scriere mai rapidă a fişierului de date. Totuşi, dacă datele voastre vor fi analizate şi observate în alte pachete (ex: calcul tabelar), este recomandat să salvaţi într-un format mai universal (ex: Excel(*.xls), 1-2-3 Rel 3.0 (*.wk3).

După ce tipul de fişier a fost selectat, introduceţi un nume pentru fişier, virgulă extensia (ex: sav, xls). De asemenea, ar trebui să salvaţi fişierul într-un director cu sens, pe hard sau pe cd. Pentru fiecare proiect ar trebui creat un director separat. Nu este de dorit ca datele să se amestece.

Procesul de citire al datelor deja salvate poate fi foarte uşor dacă formatul salvat este în format SPSS sau Excel. Tot ce trebuie să faceţi este să,

• daţi click pe [File => New => Data]
  
  

• daţi click pe [File => Open] : va apărea o cutie de dialog
• navigaţi la directorul dorit folosind opţiunea Look in
• selectaţi tipul de fişier în meniul Files of type
• daţi click pe numeel fişierului de care este nevoie.

Procesul de citire al fişierelor existente este puţin mai dificil dacă formatul este text simplu ASCII. În exemplul următor am plasat fişierele pe hard în directorul c:\ascdat. În cazul acestui set de date, sunt patru coloane care reprezintă numărul observaţiei, timpul de reacţie, mărimea setului, şi prezenţa sau absenţa stimulului ţintă. De obicei, suntem conştienţi de conţinutul fişierelor de date, totuşi, nu strică să păstraţi o evidenţă a conţinutului acestor fişiere.

Pentru a vă uşura treaba, trebui sa utilizaţi comanda [File => Read ASCII Data => Freefield].

Cutia de dialog rezultata necesită ca Fişierul , un Nume şi Tipul de Date să fie specificate pentru fiecare variabilă, sau coloană de date. Fişierul dorit poate fi accesat prin intermediul butonului [Browse], şi apoi navigarea la locaţia dorită. De vreme ce extensia pentru căutarea fişierului este dat, nu trebuie să schimbaţi Tipul de fişiere. Totuşi, dacă extensia este diferită (ex: *.txt) va fi necesar să selectaţi All files(*.*) din meniul Files of type. De vreme ce sunt 4 variabile în acest set de date, 4 nume cu tipul de informaţie corespondent trebui specificate. Pentru a adăuga o primă variabilă,

• scrieţi "obs" în cutia Name
• Data Type este setat la tipul Numeric predefinit. Dacă "obs" a fost o variabilă string, atunci trebuie să daţi click pe String
• daţi click pe butonul Add bpentru a include această variabilă în listă.
• repetaţi procedură de mai sus cu nume şi tipuri de date noi pentru fiecare dintre variabilele care au rămas. Este important ca toate variabilele să fie adăugate în listă. Altfel, datele vor fi amestecate.

(Exploraţi opţiunile variate prin accesare oricăui item al meniului care este accesibil.)

Fişierul de date rezultat apare în editorul de date ca următorul: